Nu te-ai liniștit. Te-ai retras.
Retragerea emoțională apare atunci când ne îndepărtăm de ceea ce simțim pentru a evita durerea, conflictul sau vulnerabilitatea. Deși poate părea că ne-am liniștit, uneori doar ne-am retras.
Există momente în care nu mai simți agitația.
Nu mai simți anxietatea.
Nu mai simți nevoia să explici, să te aperi sau să lupți.
Și poate că o parte din tine se bucură.
„În sfârșit m-am liniștit.”
Dar uneori ceea ce pare liniște nu este liniște.
Este retragere.
Este epuizare.
Este modul în care sistemul nostru nervos încearcă să se protejeze atunci când a stat prea mult timp în alertă.
Nu toate formele de calm sunt același lucru
Atunci când vorbim despre reglarea sistemului nervos, mulți oameni își imaginează o stare permanentă de liniște.
În realitate, liniștea autentică și retragerea pot arăta asemănător la exterior, dar sunt foarte diferite la interior.
O persoană care se simte în siguranță este prezentă.
Poate simți.
Poate alege.
Poate intra și ieși din relație.
Poate spune ce are nevoie.
Poate fi conectată cu ea însăși și cu ceilalți.
O persoană care s-a retras poate părea calmă.
Dar în interior se simte deconectată.
Fără energie.
Fără dorință.
Fără acces real la ceea ce simte.
Când corpul nu mai poate lupta
Atunci când trecem prin perioade lungi de stres, conflict, suprasolicitare sau nesiguranță, sistemul nervos încearcă să ne protejeze.
Uneori prin alertă.
Alteori prin control.
Alteori prin perfecționism.
Dar există situații în care nici lupta și nici fuga nu mai par posibile.
Atunci apare retragerea.
O încetinire a întregului sistem.
O economie de energie.
O formă de protecție care spune:
„Este prea mult.”
„Nu mai pot.”
„Am nevoie să mă opresc.”
Nu este o alegere conștientă.
Este un răspuns de supraviețuire.
Semne că poate nu te-ai liniștit, ci te-ai retras
Poate că:
- nu mai ai răbdare să vorbești cu oamenii;
- eviți întâlnirile și conversațiile;
- te simți permanent obosit;
- lucrurile care înainte îți făceau plăcere nu te mai atrag;
- simți că funcționezi pe pilot automat;
- ai senzația că ești prezent fizic, dar nu și emoțional.
Din exterior, aceste semne pot fi interpretate ca liniște.
Din interior, experiența este adesea una de deconectare.
De ce este important să facem diferența?
Pentru că încercăm să rezolvăm probleme diferite.
Dacă ești într-o stare de alertă, ai nevoie de siguranță și reglare.
Dacă ești într-o stare de retragere, ai nevoie să te reconectezi treptat cu tine însuți, cu corpul și cu relațiile tale.
Nu prin forțare.
Nu prin presiunea de a fi „mai pozitiv”.
Nu prin a te obliga să fii bine.
Ci prin experiențe care îi transmit sistemului nervos că nu mai este singur și că nu mai trebuie să se protejeze în acest mod.
Retragerea nu înseamnă că este ceva în neregulă cu tine
Mulți oameni ajung să se judece atunci când observă că nu mai au energie, motivație sau chef de conectare.
Se întreabă:
„Ce este în neregulă cu mine?”
„De ce nu mai sunt ca înainte?”
„De ce nu mă pot mobiliza?”
De cele mai multe ori, aceste întrebări adaugă și mai multă presiune.
Poate că o întrebare mai blândă ar fi:
„Prin câte am trecut până am ajuns aici?”
Pentru că uneori retragerea nu este problema.
Este soluția pe care sistemul nervos a găsit-o pentru a face față unei perioade prea grele.
Vindecarea începe cu reconectarea
De multe ori credem că trebuie să ne schimbăm rapid.
Să revenim la productivitate.
Să funcționăm din nou ca înainte.
Însă sistemul nervos nu se grăbește.
El are nevoie să simtă că există suficientă siguranță pentru a ieși din protecție.
Pas cu pas.
Prin relații sigure.
Prin prezență.
Prin odihnă reală.
Prin contact cu propriul corp.
Prin experiențe în care nu trebuie să demonstrezi nimic.
Nu trebuie să fii perfect.
Nu trebuie să fii puternic tot timpul.
Nu trebuie să te forțezi să revii la cine erai înainte.
Uneori, vindecarea începe atunci când încetezi să te mai lupți cu tine și începi să înțelegi de ce corpul tău a avut nevoie să se retragă.
Poate că nu este liniște
Poate că este oboseală.
Poate că este protecție.
Poate că este un sistem nervos care încearcă să îți spună că a dus prea mult pentru prea mult timp.
Iar dacă este așa, poate că nu ai nevoie să te împingi mai tare.
Poate că ai nevoie de mai multă blândețe.
Pentru că adevărata liniște nu înseamnă să nu mai simți nimic.
Înseamnă să poți fi prezent în propria viață fără să fii permanent în alertă și fără să fii nevoit să te retragi din ea.
Citește și
- Semne că sistemul tău nervos este blocat în stare de alertă
- De ce nu mă pot relaxa chiar și atunci când am timp liber?
- Ce înseamnă să te simți în siguranță în propriul corp?
- De ce înțelegi ce ți se întâmplă, dar corpul continuă să reacționeze?
- Cum poate ajuta terapia craniosacrală în reglarea sistemului nervos?
Cum te pot sprijini?
Dacă simți că te regăsești în ceea ce ai citit și îți dorești sprijin, te invit să mă contactezi pentru a explora împreună ce tip de abordare se potrivește cel mai bine nevoilor tale.
