Experimentul făcut de Avicenna acum mai bine de 1000 de ani spune că
Marele savant al antichității a lăsat împreună în aceeași curte, într-un perimetru restrâns, un miel și un lup și le-a observat comportamentul timp de mai multe zile.
Tot ceea ce despărțea mielul de lup era un gard din lemn, cu ochiuri potrivit de mari, care permitea vizibilitatea în ambele sensuri, suficient de înalt și de solid ca să nu poată fi escaladat sau distrus de către lup.
Cu toate că nu putea ajunge în imediata apropiere a mielului, lupul a mârâit, a urlat, a pândit, s-a ascuns, a scormonit pământul de sub gard, a încercat să se cațere, a tras cu dinții de gard. Niciuna dintre acțiunile lupului nu și-a atins ținta.
Cu toate acestea, după o saptămână, mielul a murit în ciuda faptului că, la debutul experimentului, era sănătos. Teama justificată sau nu, că la un moment dat lupul va trece dincoace de gard l-a pus în imposibilitate pe miel să mănânce, să bea apă, să se odihnească. Pe acest fond s-a produs o creștere a nivelului de stres, greu de suportat, iar stresul ridicat a cauzat în cele din urmă decesul mielului.
Studiile recente din psihosomatică și neuroștiințe spun că
Frica și stresul au un impact profund asupra corpului și minții umane, iar studiile din psihosomatică și neuroștiințe confirmă legătura strânsă dintre emoții și sănătatea fizică. Aceste domenii arată cum stresul cronic și frica pot afecta funcționarea organismului, având implicații asupra sistemului nervos, imunitar și endocrin.
1. Neuroștiința fricii și a stresului
Cum reacționează creierul la frică?
Amigdala → Se activează imediat în fața unui pericol perceput (real sau imaginar).
Hipotalamusul → Inițiază răspunsul de luptă sau fugi, trimițând semnale către glandele suprarenale.
Cortexul prefrontal → Analizează amenințarea și decide dacă frica este justificată. În stresul cronic, acest mecanism devine mai puțin eficient, ceea ce duce la anxietate excesivă.
Ce se întâmplă în corp?
Se eliberează cortizol și adrenalină, crescând ritmul cardiac și tensiunea arterială.
Se inhibă digestia și sistemul imunitar pentru a conserva energie.
Pe termen lung, expunerea continuă la stres poate duce la inflamații cronice, boli autoimune și chiar modificări în structura creierului (atrofia hipocampului, asociată cu depresia și tulburările de memorie).
2. Psihosomatica și impactul fricii asupra sănătății
Psihosomatica studiază modul în care emoțiile influențează bolile fizice. Stresul și frica prelungită sunt asociate cu:
Boli cardiovasculare – Tensiune arterială crescută, risc de infarct.
Slăbirea sistemului imunitar – Creșterea riscului de infecții și boli autoimune.
Tulburări psihice – Anxietate, depresie, tulburare de stres post-traumatic (PTSD).
Experimente și studii relevante
Studiile lui Robert Sapolsky pe primate au demonstrat că stresul cronic duce la atrofia hipocampului și probleme de memorie.
Experimentele lui Bruce McEwen au arătat că expunerea repetată la stres afectează neuroplasticitatea și capacitatea de învățare.
Studiile asupra PTSD au arătat că traumele severe modifică structura creierului, ducând la reacții exagerate de frică și dificultăți emoționale pe termen lung.
Aceste descoperiri demonstrează că frica nu este doar o emoție psihologică, ci un factor biologic cu efecte concrete asupra sănătății. Controlul stresului și al fricii este esențial pentru prevenirea bolilor și menținerea echilibrului mental.
Anul 2025 marchează un moment special: 𝟒𝟎 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐞𝐱𝐢𝐬𝐭𝐞𝐧𝐭̦𝐚̆ 𝐚 𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐔𝐩𝐥𝐞𝐝𝐠𝐞𝐫 și 𝟏𝟓 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐚 𝐟𝐢𝐥𝐢𝐚𝐥𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚.
Cu această ocazie, ne dorim să aducem mai aproape de voi beneficiile terapiei CranioSacrale, o metodă blândă, dar profund eficientă, care sprijină echilibrul și starea de bine a întregului organism.
În luna 𝐚𝐩𝐫𝐢𝐥𝐢𝐞, mă voi ocupa să aduc informații despre această terapie, dragă mie, care poate schimba viați în cel mai delicat și profund mod!
𝐓𝐞𝐫𝐚𝐩𝐢𝐚 𝐂𝐫𝐚𝐧𝐢𝐨𝐒𝐚𝐜𝐫𝐚𝐥𝐚̆
Este o terapie complementară.
Este o terapie manuală, cu palpare foarte blândă.
Este o metodă delicată, de evaluare și tratament a întregului corp.
Susține procesele naturale ale corpului de autoreglare și vindecare.
𝐃𝐫. 𝐉𝐨𝐡𝐧 𝐔𝐩𝐥𝐞𝐝𝐠𝐞𝐫 a visat să „facă lumea mai bună, atingere cu atingere”.
1953 absolvent al Universităţii Wayne
1963 absolvent al Colegiului Kirksville de Medicină Osteopatică
1968 începe să studieze acupunctura
1971 vede în timpul unei operaţii pe coloană, mişcarea meningelui spinal (ritmul craniosacral)
1972-1975 îşi dezvoltă abilitatea perceperii sistemul și ritmul craniosacral
1975-1983 cercetător şi profesor al departamentului de Biomecanică al Universităţii de Stat Michigan SUA.
Conduce o echipă de 22 doctoranţi şi 5 clinicieni pentru a demonstra teoria lui Sutherland privind mişcarea oaselor craniene.
În baza studiilor ştiinţifice, dezvoltă conceptul de sistem craniosacral.
Terapia CranioSacrală este benefică pentru persoanele de toate vârstele, de la fătul nenăscut, nou-născuți și copii mici, până la școlari și persoane în vârstă.
Terapia CranioSacrală este recomandată celor care se confruntă cu probleme de sănătate, dar și celor care doresc să își mențină echilibrul și vitalitatea.
𝐀𝐟𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐮𝐧𝐢 𝐚𝐛𝐨𝐫𝐝𝐚𝐭𝐞 𝐜𝐮 𝐭𝐞𝐫𝐚𝐩𝐢𝐚 𝐂𝐫𝐚𝐧𝐢𝐨𝐒𝐚𝐜𝐫𝐚𝐥𝐚̆
Dureri cronice (Artrită, Cefalee, Dureri de tot felul, Disfuncții ale coloanei vertebrale, Disfuncții ale articulației temporomandibulare)
Leziuni traumatice
Boli degenerative ale sistemului nervos central
Probleme de insuficiență cardiovasculară (de îndată ce starea pacientului s-a stabilizat după accident vascular cerebral și pericolul hemoragiei a trecut)
Refacere post-operatorie
Disfuncții ale creierului (Autism, Paralizie cerebrală, Dificultăți de învățare, Deficit de atenție, Probleme ale sistemului motor)
Disfuncții ale sistemului endocrin
Dificultăți emoționale (Depresie, Iritare, Stres și probleme legate de tensiuni nervoase)
𝐂𝐨𝐧𝐭𝐫𝐚𝐢𝐧𝐝𝐢𝐜𝐚𝐭̦𝐢𝐢 – Oricând este o problemă sau o îngrijorare cu privire la presiunea intracraniană sau/și a fluidului intraspinal, cum ar fi: presiunea intracraniană ridicată, atac cerebral, anevrism cerebral, hemoragie craniană, hernia bulbului rahidian, fractură craniană recentă, scurgeri recente ale lichidului cerebrospinal (rahie, epidurală), spina bifida (mielomningocel), malformația Arnold Chiari.
R: “Bineînțeles. Noi credem cu adevărat că terapia CranioSacrală, aplicat în mod regulat, indiferent de cât de bine se simte o persoană, reprezintă una dintre cele mai bune activități de îmbunătățire a sănătății pe care le puteți întreprinde.
Veți putea chiar descoperi că vă simțiți mai bine decât ați fi putut crede ea vreodată. Sunt sigur că veți avea mai puține concedii medicale.”
Un profesor de filosofie a venit în faţa studenţilor şi a pus pe catedră un borcan gol. A scos, apoi, de sub catedră, o pungă cu pietre mari, pe care le-a pus în borcan şi i-a întrebat pe studenţi:
– Este plin borcanul?
– Da, au strigat aceştia în cor.
– Nu cred, a spus profesorul, şi a scos, de sub catedră, o pungă cu pietricele pe care le-a vărsat în borcan, întrebând din nou:
– Este plin borcanul?
După o scurtă ezitare, studenţii au răspuns:
– Da.
– Din nou, nu cred, a spus profesorul, scoţând, de sub catedră, o pungă plină cu nisip, pe care l-a turnat în borcan, peste pietre și pietricele. Acesta a pătruns în toate spaţiile goale, umplându-le.
– Este, acum, plin borcanul?
– Acum, da! au strigat studenţii.
– Nici acum nu este plin, a replicat profesorul şi a scos o ceaşcă plină de cafea, pe care a turnat-o în borcan.
– Ei bine, acum puteţi spune că borcanul este plin. La fel se întâmplă şi cu viaţa noastră. Este important cum ne stabilim priorităţile în viaţă şi cum ne organizăm valorile. Dacă puneam, prima oară, nisipul şi pietricelele, cu siguranţă nu mai încăpeau şi pietrele mari. Pietrele mari reprezintă lucrurile cu adevărat importante: familia, copiii, sănătatea, prietenii, pasiunile, noi hotărâm. Pietricelele sunt următoarele lucruri importante: serviciul, casa, maşina, concediile etc., iar nisipul, celelalte lucruri importante din viață, pe care le ştim fiecare.
La fel este şi în viaţă: dacă ne irosim mereu timpul şi energia cu lucrurile mărunte, nu vom avea timp şi energie pentru lucrurile cu adevărat importante pentru noi. Toţi studenţii au rămas pe gânduri, doar unul a întrebat:
– Dar cafeaua ce reprezintă?
Râzând, profesorul a răspuns:
– Mă bucur că ai întrebat. Cafeaua ne arată că, oricât de ocupaţi suntem, tot avem timp pentru a bea o ceaşcă de cafea cu un prieten drag!
Da, da… Chiar dacă în adâncul sufletului ai vrea să fie făcut acel gest de altcineva.
Da, da… Nu contează că ai 20, 40, 80 de ani. Nici măcar dacă ești femeie sau bărbat.
Da, da… Știu că nu știi cum se face.
Da, da… E foarte greu să știi după atâta timp ce îți dorești.
Da, da… Nici nu contează dacă e o acadea în parc la soare, un duș sau un plâns la telefon cu un prieten.
Da, da…
Mereu se vor găsi motive pentru a amâna – prea multe lucruri de făcut, prea mulți oameni care au nevoie de tine, prea puțin timp pentru tine. Însă, în spatele acestor scuze, ceea ce amâni cu adevărat este un moment în care să-ți oferi atenție, grijă și iubire.
De câte ori ai așteptat ca altcineva să îți aducă alinare? De câte ori ai sperat că cineva va observa că ai nevoie de o pauză, de un gest de tandrețe sau de un cuvânt blând? Adevărul este că, dintre toți cei din jurul tău, tu ești persoana care poate cel mai des să îți ofere iubire.
Tu știi cel mai bine ce îți face bine, ce îți aduce liniște și ce ai nevoie în acest moment. De aceea, nu lăsa grijile zilnice să te împiedice să te îmbrățișezi, să îți spui un cuvânt bun sau să îți oferi un strop de răsfăț. Nu mai amâna momentele în care cineva are grijă de tine. Pentru că acel „cineva” poți fi chiar tu – și asta este mai mult decât suficient.
Ciclul menstrual – importanța echilibrului hormonal și Terapia CranioSacrală
“Ciclul menstrual este inițiat de hipotalamus, care are o legătură specială cu glanda pituitară anterioară.
Hipotalamusul este o mică parte a creierului, reprezentând doar aproximativ 1/300 din greutatea totală a acestuia. Deși este o structură atât de mică, are un rol extrem de complex și îndeplinește o gamă largă de funcții. Este situat deasupra glandei pituitare, la aproximativ 2,5 – 3 cm în interiorul capului, pe linia mediană unde s-ar întâlni cele două sprâncene.
Hipotalamusul are propriul său sistem specializat de conexiuni cu glanda pituitară anterioară, alcătuit atât din legături neuronale, cât și dintr-un sistem de transport sanguin specific. Acesta poate percepe atât semnalele nervoase, cât și secrețiile hormonale și determină momentul în care trebuie să înceapă ciclul menstrual în fiecare lună.
Nu se cunoaște exact mecanismul prin care hipotalamusul declanșează primul ciclu menstrual la femei. Se știe însă că acesta reglează funcții esențiale precum apetitul, sațietatea, agresivitatea, plăcerea și o gamă variată de emoții. Prin urmare, este posibil ca stările emoționale să joace un rol în inițierea primului semnal hipotalamic către glanda pituitară anterioară pentru debutul ciclului menstrual.
O ipoteză interesantă este că hipotalamusul poate detecta procentul de grăsime corporală, iar atunci când acesta atinge o valoare critică, poate decide că este momentul să inițieze ciclurile menstruale, ovulația și restul proceselor asociate reproducerii.”
Sursa text A brain is Born – Dr. John Upledger
Ciclul menstrual la femei: fiziologie, cauze ale disfuncțiilor și remedii pentru un ciclu sănătos
Ciclul menstrual este un proces natural care pregătește organismul femeii pentru o posibilă sarcină. Deși este o parte esențială a sănătății reproductive, acesta poate fi influențat de numeroși factori, iar uneori apar disfuncții care afectează regularitatea și confortul menstruației. În continuare, explorăm fiziologia ciclului menstrual, principalele cauze ale disfuncțiilor și câteva remedii naturale pentru menținerea echilibrului hormonal.
Fiziologia ciclului menstrual
Ciclul menstrual are o durată medie de 28 de zile, dar poate varia între 21 și 35 de zile. Este reglat de un sistem complex de hormoni secretați de hipotalamus, glanda pituitară și ovare. Se desfășoară în patru faze principale:
Faza menstruală (zilele 1-5) începe atunci când ovulul eliberat în ciclul anterior nu este fertilizat. În această etapă, endometrul (mucoasa uterină) se desprinde treptat și este eliminat prin menstruație. Nivelurile de estrogen și progesteron rămân scăzute, iar organismul se pregătește pentru un nou ciclu.
Faza foliculară (zilele 1-13) debutează odată cu eliberarea GnRH de către hipotalamus, care stimulează glanda pituitară să producă FSH (hormon foliculostimulant). Acest hormon sprijină maturarea foliculilor ovarieni, dintre care unul devine dominant și începe să elibereze estrogen. Creșterea nivelului de estrogen ajută la refacerea endometrului, pregătindu-l pentru o posibilă sarcină.
Ovulația (în jurul zilei 14) are loc atunci când nivelul de LH (hormon luteinizant) crește brusc, determinând eliberarea ovulului matur din ovar. Ovulul rămâne disponibil pentru fertilizare timp de aproximativ 24 de ore.
Faza luteală (zilele 15-28) începe după ovulație, când foliculul rămas în ovar se transformă în corp galben. Acesta secretă progesteron, contribuind la pregătirea uterului pentru o posibilă sarcină. Dacă fertilizarea nu are loc, corpul galben se dezintegrează treptat, nivelurile de progesteron scad, iar ciclul menstrual continuă cu o nouă menstruație.
Cauze ale disfuncțiilor menstruale
Ciclul menstrual poate deveni neregulat din mai multe motive, iar unele dintre cele mai frecvente cauze sunt:
Dezechilibre hormonale – Sindromul ovarelor polichistice (SOP), hipotiroidismul, hiperprolactinemia sau menopauza prematură pot influența menstruația.
Stresul și anxietatea – Cortizolul, hormonul stresului, poate suprima ovulația și provoca întârzieri sau absența menstruației.
Greutatea corporală – Subponderabilitatea sau obezitatea pot afecta producția de estrogen și progesteron, determinând menstre neregulate.
Exercițiile fizice excesive – Atletele sau persoanele care fac sport intens pot avea cicluri neregulate sau amenoree (absența menstruației).
Afecțiuni medicale – Endometrioza, fibromul uterin, diabetul sau bolile autoimune pot afecta ciclul menstrual.
Alimentația deficitară – Deficiențele de fier, vitamina D, B12 sau omega-3 pot influența sănătatea hormonală.
Remedii pentru un ciclu menstrual sănătos
Pentru un ciclu menstrual echilibrat, este esențial să adopți un stil de viață sănătos. O alimentație bogată în nutrienți, gestionarea stresului, exercițiile fizice moderate, menținerea unei greutăți optime și evitarea factorilor toxici pot contribui la echilibrul hormonal.
Terapia CranioSacrală și sănătatea feminină
Terapia CranioSacrală este o tehnică manuală blândă care ajută corpul să elibereze tensiunile și să își regăsească echilibrul natural. Prin atingere ușoară la nivelul craniului, coloanei vertebrale și sacrului, această terapie sprijină funcționarea sistemului nervos și poate avea un impact pozitiv asupra sănătății hormonale.
Prin reducerea stresului și îmbunătățirea circulației lichidului cefalorahidian, terapia CranioSacrală contribuie la echilibrarea axei hipotalamo-hipofizo-ovariene. Astfel, poate sprijini reglarea ciclului menstrual și ameliorarea simptomelor menstruale neplăcute.
Printre beneficiile acestei terapii se numără:
Reducerea stresului și a tensiunii emoționale, factori care pot influența ciclul menstrual;
Susținerea echilibrului hormonal, prin relaxarea sistemului nervos;
Îmbunătățirea fluxului sanguin și a stării generale de bine;
Eliberarea tensiunilor tensiunilor din zona pelvină;
Ameliorarea disconfortului premenstrual, cum ar fi durerile de cap sau schimbările de dispoziție;
Sprijin în cazul unor dezechilibre menstruale, prin stimularea proceselor naturale ale corpului;
Sprijin în cazurile de infertilitate cauzate de stres sau disfuncții hormonale;
Menținerea unui ciclu menstrual regulat este esențială pentru sănătatea generală a femeii. Printr-o abordare holistică și echilibrată, fiecare femeie își poate susține starea de bine și armonia interioară.
Există o veche istorisire a indienilor Cherokee despre căpetenia unui mare sat. Într-o zi, acest conducător se hotărăște că venise ziua să-l învețe pe nepotul său preferat ce înseamnă viață. Îl duce la pădure, îl așează sub un arbore bătrân și îi explică: „Fiule, în mintea și în inima fiecărui om se duce o luptă. Chiar dacă eu sunt conducătorul bătrân și înțelept, căpetenia poporului nostru, această luptă se poartă și în interiorul meu.
Esta ca și cum în mine ar trăi doi lupi imenși: unul alb și unul negru. Lupul alb este bun, blând și inofensiv. El trăiește în armonie cu tot ceea ce se găsește în jurul lui și nu se simte atacat atunci când nimeni n-a avut această intenție. Lupul bun – stabil și puternic datorită faptului că înțelege cine este și de ceea ce este capabil – luptă doar dacă e corect să o facă și când trebuie, pentru a se proteja pe el sau pentru a-și apară familia (și chiar și atunci o face cu măsură). Are grijă de toți ceilalți lupi din haita să și nu se comportă niciodată altfel decât este.
Dar în interiorul meu trăiește și un lup negru, iar acesta este foarte diferit. El este agitat, mânios, nemulțumit, invidios și temător. Până și cel mai neînsemnat lucru îl face să izbucnească într-o criză de furie. Se luptă cu toată lumea, tot timpul, fără niciun motiv. Nu poate gândi limpede, pentru că lăcomia de a avea mai mult, mânia și ura îl copleșesc. Dar este o mânie inutilă, fiule, deoarece această mânie nu va schimba nimic. El caută cearta oriunde merge și de aceea o găsește cu mare ușurință. Nu are încredere în nimeni și nu are prieteni adevărați.”
Bătrânul înțelept a rămas în tăcere pentru câteva clipe, lăsând povestea celor doi lupi să pătrundă în mintea tânărului său nepot. Apoi, s-a plecat ușor în față, a privit adânc în ochii nepotului și i-a mărturisit: „Uneori, mi-e greu să trăiesc cu cei doi lupi în mine, fiindcă ambii se luptă cu înverșunare, pentru a pune stăpânire pe spiritul meu.”
Pironit locului de povestea bunicului, băiatul se agață de hainele lui și îl întrebă pe nerăsuflate: „Care dintre cei doi lupi va învinge, bunicule?”
Bătrânul i-a răspuns simplu: „Cel pe care îl hrănesc, dragul meu!”
Recent Comments