Terapia CranioSacrală este o formă de terapie manuală blândă, care se concentrează pe evaluarea și îmbunătățirea funcționării sistemului craniosacral — compus din creier, măduva spinării și toate structurile conexe. Practicienii folosesc tehnici delicate de manipulare pentru a elibera tensiuni și restricții din țesuturile corpului, promovând astfel un echilibru fizic și emoțional.
Importanța terapiei craniosacrale în recuperarea din dependențe
Deși terapia CranioSacrală nu este o metodă principală de tratament pentru dependență, ea poate fi utilă ca parte a unei abordări integrative de recuperare, alături de terapii psihologice, medicale și sociale. O parte din beneficiile pe care Terapia CranioSacrală le oferă persoanelor în recuparare, dar și aparținătorilor sunt:
Reducerea stresului și a anxietății Multe persoane care se confruntă cu dependența de droguri au dificultăți în gestionarea stresului și a emoțiilor intense. Terapia craniosacrală induce o stare profundă de relaxare, activând sistemul nervos parasimpatic, ceea ce poate reduce anxietatea și simptomele de sevraj asociate detoxifierii.
Optimizarea fluxului lichidului cefalorahidian Un flux echilibrat al lichidului cefalorahidian susține sănătatea creierului și măduvei spinării, contribuind la: claritate mentală și reducerea „ceții cerebrale” din perioada de abstinență, dar și la ameliorarea simptomelor neurologice asociate sevrajului și consumului cronic de substanțe.
Sprijin pentru reglarea emoțională Traumele nerezolvate sunt frecvent întâlnite la persoanele dependente. Terapia craniosacrală ajută la eliberarea tensiunilor emoționale „stocate” în corp, facilitând un proces de vindecare emoțională care poate susține terapiile psihologice.
Reglarea sistemului nervos autonom (SNA) Consumul cronic de droguri afectează echilibrul dintre sistemul nervos simpatic și parasimpatic. Terapia craniosacrală ajută la: atât la reducerea hiperactivării simpatice, legate de anxietate, iritabilitate și insomnia, cât și la stimularea nervului vag, favorizând relaxarea, digestia și recuperarea.
Îmbunătățirea calității somnului Problemele de somn sunt comune în perioada de abstinență și recuperare. Prin promovarea relaxării profunde și reducerea hiperactivității sistemului nervos, terapia craniosacrală poate contribui la un somn mai odihnitor, esențial pentru recuperarea mentală și fizică.
Ameliorarea durerii fizice Sevrajul și efectele pe termen lung ale consumului de substanțe pot include dureri musculare, cefalee sau disconfort general. Terapia craniosacrală poate ajuta la reducerea acestor simptome prin îmbunătățirea circulației lichidului cefalorahidian și relaxarea țesuturilor.
Sprijin pentru conștientizarea corporală Dependența poate duce la o deconectare de la propriul corp și emoții. Terapia craniosacrală încurajează o conștientizare mai profundă a senzațiilor corporale, ajutând la reconectarea minte-corp, un aspect esențial pentru prevenirea recăderilor, dar și la creșterea rezilienței emoționale, sprijinind o mai bună gestionare a stresului și a impulsurilor.
Limitări și considerații
Nu înlocuiește tratamentele convenționale: Terapia craniosacrală este o terapie complementară și trebuie folosită ca atare, nu ca substitut pentru tratamentele medicale, psihologice și sociale recomandate în dependență.
Eficiența variază: Durata și eficiența procesului sunt legate de implicare persoanei dependente, a familei și a modului în care reacționează corpul la tratament.
Importanța unui practician calificat: Este esențial ca terapia să fie realizată de un specialist instruit, care înțelege particularitățile persoanelor în recuperare.
Cum arată o sesiune de terapie CranioSacrală în acest context?
Pacientul este întins pe o masă de terapie, complet îmbrăcat.
Terapeutul aplică atingeri ușoare pe cap, gât, coloana vertebrală și sacru.
Persoana poate experimenta senzații de căldură, pulsații subtile sau o relaxare profundă.
Uneori, pot apărea reacții emoționale neașteptate, semn că se eliberează tensiuni somatice.
Importanța integrării într-un plan terapeutic complet
Dacă te interesează o integrare mai detaliată a terapiei CranioSacrale într-un program de recuperare sau vrei informații suplimentare te rog să-mi scrii pentru a putea stabili o discuție mai detaliată.
În cartea “O viață fără droguri. 100 de recomandări pentru părinți”, Aletha Solter atrage atenția asupra factorilor care împing tinerii către droguri. Voi lăsa mai jos câteva citate despre stresul adolescenților, dar recomand citirea acestei cărți și părinților cu copii mici, pentru că prevenția se face încă dinainte de concepție.
“Mereu există un motiv pentru care adolescenții se apucp de droguri, iar acest motiv este adesea o formă de stres. Stresurile familial includ boala sau moartea cuiva din familie, abuzul de substanțe din partea unuia din părinți, violența în familie, divorțul, recăsătorirea unuia din părinți, noi frați (prin naștere, adoptare sau recăsătorie), problem cu legea, problem financiare, sărăcie și mutarea într-o locuință nouă. Elementul comun în toate aceste tipuri de stress familial este acela că părinții sunt preocupați, este de înțeles, de propriile problem și au extreme de puțină atenție sau răbdare față de copii. Un alt motiv evident de stress pentru adolescenți este abuzul fizic sau sexual, însă este posibil să trăiești într-o casa nonabuzivă, aparent plină de iubire și tot să te simți dezorientat, neiubit sau greșit înțeles. Adolescenții se pot simți stresați dacă există rivalitate între frați nerezolvată, dacă părinții sunt frecvent mânioși sau deprimați, dacă folosesc disciplina represivă sau pur și simplu nu petrec destul timp alături de ei. O sursă comună și frecventă de stress neglijat sunt resentimentele mocnite ale unui părinte (adesea mama) care și-a sacrificat propriile nevoi în mod excesiv.Văd adeseori această problem la mamele care mă consult. Luați-vă puțin timp ca să identificați sursele de stress în familia voastră, din punct de vedere al adolescentului și scrieți-le. Puteți chiar să faceți acest lucru împreună, în familie. Apoi gândiți-vă dacă sunt îndeplinite nevoile fiecăruia.”
“Pe lângă stresul familial, stresul școlar poate fi un factor de contribuție major la consumul de droguri de către adolescenți. Acestă sursă de stress este adesea trecută cu vederea sau subestimată. Sursele posibile de stress școlar includ metode de predare, disciplină prea aspră, ore plictisitoare, clase supraaglomerate, conflicte cu profesorii sau colegii, șicane sau excludere, hărțuire, violență, oprimare rasială sau sexuală, incidente stânjenitoare, expunere la droguri, teme pentru acasă dificile sau plictisitoare, presiune din partea părinților pentr excelență școlară, propriul perfecționism al adolescentului și examene cu miză mare. Majoritatea acestor surse de stress sunt mai oresus de control, însă pot fi verificate toate opțiunile școlare pentru copilul vostru.”
“Nu subestimați forme mai mici de stress, inclusive maturizarea sexual, îndrăgostirea, sentimental de a fi diferit, găsirea unui loc de muncă, lipsa timpului liber sau mutarea într-o casă nouă sau la o școală nouă. Vă dați seama că majpritatea adolescenților sunt stresați în cea mai mare parte a timpului. Nu puteți evita tot stresul din viața copilului adolescent însă îl puteți învăța să facă față stresului într-un mod sănătos.”
Aici se pot găsi studii de caz și articole ale Institutului Upledger cu privire la dependențe.
