Povestea celor doi lupi

6 Mar 2025


Există o veche istorisire a indienilor Cherokee despre căpetenia unui mare sat. Într-o zi, acest conducător se hotărăște că venise ziua să-l învețe pe nepotul său preferat ce înseamnă viață. Îl duce la pădure, îl așează sub un arbore bătrân și îi explică: „Fiule, în mintea și în inima fiecărui om se duce o luptă. Chiar dacă eu sunt conducătorul bătrân și înțelept, căpetenia poporului nostru, această luptă se poartă și în interiorul meu.

Esta ca și cum în mine ar trăi doi lupi imenși: unul alb și unul negru. Lupul alb este bun, blând și inofensiv. El trăiește în armonie cu tot ceea ce se găsește în jurul lui și nu se simte atacat atunci când nimeni n-a avut această intenție. Lupul bun – stabil și puternic datorită faptului că înțelege cine este și de ceea ce este capabil – luptă doar dacă e corect să o facă și când trebuie, pentru a se proteja pe el sau pentru a-și apară familia (și chiar și atunci o face cu măsură). Are grijă de toți ceilalți lupi din haita să și nu se comportă niciodată altfel decât este.

Dar în interiorul meu trăiește și un lup negru, iar acesta este foarte diferit. El este agitat, mânios, nemulțumit, invidios și temător. Până și cel mai neînsemnat lucru îl face să izbucnească într-o criză de furie. Se luptă cu toată lumea, tot timpul, fără niciun motiv. Nu poate gândi limpede, pentru că lăcomia de a avea mai mult, mânia și ura îl copleșesc. Dar este o mânie inutilă, fiule, deoarece această mânie nu va schimba nimic. El caută cearta oriunde merge și de aceea o găsește cu mare ușurință. Nu are încredere în nimeni și nu are prieteni adevărați.”

Bătrânul înțelept a rămas în tăcere pentru câteva clipe, lăsând povestea celor doi lupi să pătrundă în mintea tânărului său nepot. Apoi, s-a plecat ușor în față, a privit adânc în ochii nepotului și i-a mărturisit: „Uneori, mi-e greu să trăiesc cu cei doi lupi în mine, fiindcă ambii se luptă cu înverșunare, pentru a pune stăpânire pe spiritul meu.”

Pironit locului de povestea bunicului, băiatul se agață de hainele lui și îl întrebă pe nerăsuflate: „Care dintre cei doi lupi va învinge, bunicule?”

Bătrânul i-a răspuns simplu: „Cel pe care îl hrănesc, dragul meu!”