Ce este un atac de panică?
Un atac de panică este un episod brusc de frică intensă sau disconfort puternic, însoțit de manifestări fizice și emoționale.
Simptomele pot crește rapid în intensitate și pot fi atât de puternice încât persoana poate avea impresia că se confruntă cu o urgență medicală.
Un episod izolat de panică nu înseamnă automat că persoana are o tulburare de panică.
Atunci când atacurile se repetă și apare o preocupare persistentă legată de posibilitatea unui nou episod sau persoana începe să își schimbe comportamentul pentru a le evita, este utilă o evaluare de specialitate.
Cum se manifestă un atac de panică?
Manifestările pot varia de la o persoană la alta.
Printre cele întâlnite se numără:
- palpitații sau senzația că inima bate foarte repede;
- dificultăți de respirație sau senzația de lipsă de aer;
- senzație de sufocare;
- amețeală sau senzație de instabilitate;
- transpirații;
- tremur;
- tensiune sau disconfort corporal;
- senzația de irealitate sau de detașare;
- teama că vei leșina;
- teama că vei pierde controlul;
- teama că vei muri.
După episod, unele persoane se simt obosite sau rămân preocupate de posibilitatea ca atacul să se repete.
Uneori, tocmai această teamă începe să influențeze ceea ce persoana face sau evită să facă.
Ce se întâmplă în corp în timpul unui atac de panică?
În timpul unui atac de panică apar modificări fiziologice asociate răspunsului organismului la amenințare.
Pot crește ritmul cardiac și ritmul respirației, poate apărea tensiune musculară, transpirație sau o atenție foarte intensă îndreptată către ceea ce se întâmplă în corp.
Problema este că aceste senzații pot deveni ele însele înfricoșătoare.
De exemplu, persoana poate observa că inima îi bate mai repede și poate interpreta această senzație ca pe semnul că urmează să se întâmple ceva grav.
Teama poate crește.
Odată cu ea, pot deveni mai intense și senzațiile corporale.
Iar senzațiile mai intense pot confirma, pentru persoană, impresia că există un pericol.
Astfel se poate forma un cerc în care senzațiile corporale, interpretarea lor și teama se influențează reciproc.
De aceea, atacul de panică nu este doar „ceva ce se întâmplă în corp” și nici doar „ceva ce se întâmplă în minte”.
Este o experiență în care corpul, gândurile, emoțiile și felul în care interpretăm ceea ce ni se întâmplă participă împreună.
De ce apar atacurile de panică?
Nu există o singură cauză care să explice toate atacurile de panică.
Ele pot apărea în contexte diferite, iar factorii implicați pot varia de la o persoană la alta.
Pot exista, de exemplu:
- perioade de stres sau suprasolicitare;
- anxietate;
- schimbări importante de viață;
- experiențe dificile;
- sensibilitate crescută față de anumite senzații corporale;
- teama legată de reapariția unor simptome;
- anumite contexte sau situații asociate cu experiențe anterioare de panică;
- perioade de vulnerabilitate emoțională.
Uneori, primul atac pare să apară „din senin”.
Faptul că persoana nu poate identifica imediat un motiv nu înseamnă că experiența nu poate fi înțeleasă.
Poate deveni util să explorăm ce se întâmpla în perioada în care au început episoadele, ce apare înaintea lor, cum sunt interpretate senzațiile și ce se schimbă după apariția unui atac.
Ce legătură există între anxietate și atacurile de panică?
Anxietatea și atacurile de panică se pot întâlni, dar nu sunt același lucru.
Anxietatea poate fi trăită ca o stare de neliniște, îngrijorare sau anticipare care persistă o perioadă mai lungă.
Atacul de panică este un episod intens, care apare brusc și în care simptomele pot crește rapid.
Unele persoane care se confruntă cu anxietate au și atacuri de panică.
Altele pot avea un atac de panică fără să fi observat anterior o stare persistentă de anxietate.
După apariția unui atac poate apărea însă o altă dificultate:
teama de un nou atac.
Persoana poate începe să își urmărească foarte atent corpul.
„Îmi bate inima mai repede?”
„Respir normal?”
„Dacă începe din nou?”
Uneori începe să evite anumite locuri, activități sau situații în care se teme că ar putea apărea un nou episod.
Astfel, nu doar atacul de panică în sine poate deveni dificil, ci și felul în care teama de reapariția lui începe să organizeze viața persoanei.
Cum poate ajuta terapia?
În funcție de ceea ce se întâmplă și de nevoile persoanei, sprijinul poate arăta diferit.
În psihoterapie putem explora:
- cum apar și cum se desfășoară episoadele de panică;
- ce senzații corporale sunt observate și cum sunt interpretate;
- gândurile și temerile care apar în timpul unui episod;
- factorii care pot contribui la menținerea dificultății;
- teama de reapariție a atacului;
- situațiile sau activitățile pe care persoana a început să le evite;
- contextul relațional și de viață în care au apărut simptomele;
- modalități de a răspunde diferit experienței de panică.
Nu ne interesează doar să facem simptomul să dispară cât mai repede.
Ne interesează și să înțelegem cum funcționează experiența pentru persoana respectivă, ce o întreține și cum îi influențează viața.
→ Află mai multe despre Psihoterapie
În funcție de situație, consilierea poate oferi un spațiu pentru:
- clarificarea perioadei prin care treci;
- înțelegerea factorilor de stres sau suprasolicitare;
- explorarea schimbărilor sau dificultăților actuale;
- identificarea nevoilor și resurselor personale;
- găsirea unor modalități mai potrivite de a răspunde situațiilor cu care te confrunți.
→ Află mai multe despre Consiliere
Terapia CranioSacrală este o abordare manuală blândă, orientată către corp.
În cazul persoanelor care se confruntă cu anxietate sau atacuri de panică, în ședințe putem acorda atenție felului în care sunt percepute în corp tensiunea, respirația, confortul și alte senzații corporale.
Unele persoane descriu după ședințe:
- o stare de relaxare;
- diminuarea senzației de tensiune;
- o mai bună conștientizare a propriului corp;
- senzația că organismul poate încetini.
Terapia CranioSacrală poate fi folosită ca abordare complementară și nu înlocuiește evaluarea medicală sau psihoterapia atunci când acestea sunt necesare.
→ Află mai multe despre Terapia CranioSacrală
Când este momentul să cauți ajutor?
Poate fi util să ceri sprijin atunci când:
- atacurile de panică se repetă;
- ai început să eviți anumite situații de teamă că va apărea un nou episod;
- te preocupă frecvent posibilitatea unui alt atac;
- anxietatea începe să îți afecteze viața de zi cu zi;
- somnul este afectat;
- îți urmărești foarte atent senzațiile corporale și te temi de ceea ce ar putea însemna;
- simptomele încep să îți limiteze activitățile, relațiile sau viața profesională.
Nu este nevoie să aștepți ca simptomele să devină foarte severe pentru a cere ajutor.
Dacă nu știi ce tip de sprijin ar fi potrivit pentru ceea ce se întâmplă, putem discuta mai întâi despre situația ta.
→ Programează o Discuție de orientare – 20 min
Important
Dacă simptomele sunt noi, neobișnuite, foarte intense sau există posibilitatea unei probleme medicale, este importantă evaluarea medicală.
Simptome precum durerea toracică, dificultățile importante de respirație, pierderea stării de conștiență sau alte manifestări acute nu ar trebui presupuse automat ca fiind provocate de anxietate sau de un atac de panică.
Întrebări frecvente
Pot muri în timpul unui atac de panică?
Deși senzațiile pot fi foarte intense și înfricoșătoare, atacul de panică nu este considerat periculos pentru viață.
Cât durează un atac de panică?
De obicei, simptomele ating intensitatea maximă în câteva minute și apoi încep să scadă gradual.
De ce apare panica dacă nu există un pericol real?
Pentru că sistemul nervos reacționează ca și cum ar exista o amenințare, chiar dacă în prezent persoana este în siguranță.
Terapia poate ajuta?
Da. Multe persoane găsesc în psihoterapie și în abordările orientate către reglarea sistemului nervos un sprijin important în înțelegerea și gestionarea atacurilor de panică.
Citește și
- Anxietate și neliniște – când corpul și mintea rămân în stare de alertă
- Reglarea sistemului nervos – cum învață corpul să iasă din starea de alertă
- Semne că sistemul tău nervos este blocat în stare de alertă
- De ce nu mă pot relaxa chiar și atunci când am timp liber?
- Ce înseamnă să te simți în siguranță în propriul corp?
- De ce înțelegi ce ți se întâmplă, dar corpul continuă să reacționeze?
- Nervul vag: ce este și de ce se vorbește atât de mult despre el?
- Articole și studii de caz – Institute Upledger Institute
Cum te pot sprijini?
Dacă simți că te regăsești în ceea ce ai citit și îți dorești sprijin, te invit să mă contactezi pentru a explora împreună ce tip de abordare se potrivește cel mai bine nevoilor tale.
