Poate analizezi aceeași situație de săptămâni sau chiar luni.
Întorci problema pe toate părțile, faci liste cu avantaje și dezavantaje, ceri păreri, cauți informații și încerci să anticipezi ce s-ar putea întâmpla.
Și totuși, decizia nu devine mai ușoară.
Poate este vorba despre o relație, o schimbare profesională, o mutare, o investiție sau un pas important în viața personală.
Cu cât alegerea pare mai importantă, cu atât poate deveni mai dificil să decizi.
Uneori, problema nu este lipsa informațiilor.
Avem informații, dar ele nu ne conduc toate în aceeași direcție.
O parte din noi își dorește schimbarea.
Alta se teme de ceea ce am putea pierde.
Rațional, o variantă pare potrivită.
Emoțional, poate fi greu de dus.
Corpul poate reacționa cu tensiune sau neliniște.
Experiențele trecute ne pot aminti ce s-a întâmplat altădată.
Iar oamenii importanți pentru noi pot avea propriile așteptări, nevoi sau opinii.
Atunci întrebarea nu mai este doar:
„Care este alegerea corectă?”
Poate deveni:
„Ce încearcă să îmi spună toate aceste informații și ce contează pentru mine în situația în care mă aflu acum?”
Ce sunt blocajele decizionale?
Un blocaj decizional poate apărea atunci când ne este greu să facem o alegere sau să mergem mai departe cu o decizie, chiar dacă ne-am gândit mult la situație.
Nu orice ezitare este un blocaj.
Unele decizii sunt dificile pentru că au consecințe importante, pentru că nu avem încă suficiente informații sau pentru că situația are nevoie de timp.
În alte situații, însă, continuăm să analizăm fără să ajungem mai aproape de o alegere.
Putem oscila între variante.
Putem amâna.
Putem cere repetat părerea celorlalți.
Sau putem lua o decizie și apoi să revenim imediat asupra ei.
Uneori nu ne este greu să alegem pentru că nu știm nimic.
Ne este greu tocmai pentru că vedem mai multe lucruri importante în același timp.
Cum se poate manifesta un blocaj decizional?
Poate apărea prin:
- analizarea repetată a acelorași variante;
- căutarea continuă de informații suplimentare;
- solicitarea repetată a părerilor celorlalți;
- amânarea unei decizii;
- teama de a greși;
- dificultatea de a avea încredere în propria alegere;
- schimbarea frecventă a opțiunii alese;
- senzația că nicio variantă nu este suficient de bună;
- neliniște înainte sau după luarea unei decizii;
- oboseală mentală produsă de reluarea acelorași scenarii.
Uneori ajungem să consumăm mai multă energie încercând să eliminăm orice incertitudine decât ar presupune asumarea uneia dintre variante.
De ce apar blocajele decizionale?
Nu există o singură cauză.
Și nici aceeași explicație pentru fiecare persoană sau pentru fiecare decizie.
Teama de greșeală
Uneori nu încercăm doar să luăm o decizie bună.
Încercăm să ne asigurăm că nu vom regreta niciodată alegerea făcută.
Dar multe dintre deciziile importante nu vin cu această garanție.
Putem analiza riscurile și consecințele, dar rareori putem controla tot ceea ce se va întâmpla după alegere.
Perfecționismul
Dacă există undeva o variantă „perfectă”, atunci poate părea că trebuie doar să analizăm suficient de mult pentru a o găsi.
Problema este că unele alegeri nu au o soluție perfectă.
Fiecare variantă poate aduce ceva și poate presupune renunțarea la altceva.
Neîncrederea în propria capacitate de a gestiona consecințele
Uneori întrebarea din spatele unei decizii nu este:
„Oare aleg bine?”
ci:
„Dacă lucrurile nu ies așa cum sper, voi putea să gestionez ce urmează?”
Atunci dificultatea nu mai ține numai de alegere, ci și de încrederea pe care o avem în capacitatea noastră de a răspunde la ceea ce se va întâmpla după ea.
Experiențele anterioare
O alegere care a avut consecințe dificile în trecut ne poate face mai precauți într-o situație asemănătoare.
Experiența trecută poate oferi informații importante.
Dar o situație actuală nu este automat identică cu cea de atunci.
Poate fi util să întrebăm: Ce seamănă cu trecutul și ce este diferit acum?
Părerile și așteptările celorlalți
Uneori știm destul de bine ce ne dorim până când ne gândim la reacția celorlalți.
Ce va spune familia?
Ce va crede partenerul?
Voi dezamăgi pe cineva?
Ce se va întâmpla cu relația dacă aleg diferit?
Atunci decizia nu mai privește numai opțiunile disponibile.
Poate privi și apartenența, autonomia, responsabilitatea și relațiile importante pentru noi.
Uneori nu alegem între două opțiuni, ci între lucruri importante pentru noi
Unele dintre cele mai dificile decizii conțin două nevoi sau valori care par să tragă în direcții diferite.
De exemplu:
- siguranță și libertate;
- stabilitate și schimbare;
- apartenență și autonomie;
- apropiere și spațiu personal;
- responsabilitate față de ceilalți și grijă față de propriile nevoi;
- ceea ce cunoaștem deja și ceea ce am vrea să încercăm.
În asemenea situații, niciuna dintre părți nu trebuie să fie neapărat „greșită”.
Ambele pot aduce informații importante.
De aceea, uneori claritatea nu apare atunci când reușim să facem una dintre ele să tacă.
Apare atunci când putem înțelege:
Ce protejează fiecare?
De ce are nevoie?
Ce risc vede?
Ce își dorește?
Și ce loc vreau să dau fiecărei informații în alegerea mea?
Ce rol au corpul și emoțiile atunci când luăm o decizie?
Luarea unei decizii nu este doar un proces rațional.
O alegere importantă poate fi însoțită de neliniște, tensiune, agitație, teamă, entuziasm sau chiar de reacții contradictorii.
Aceste reacții sunt informații despre ceea ce trăim.
Dar ele nu reprezintă automat răspunsul.
Faptul că simt teamă nu înseamnă neapărat că varianta este greșită.
Faptul că simt ușurare nu înseamnă automat că este alegerea potrivită.
Uneori corpul poate reacționa la ceva din situația actuală.
Alteori reacția poate avea legătură și cu experiențe anterioare, cu incertitudinea sau cu ceea ce anticipăm că s-ar putea întâmpla.
De aceea poate fi util să nu întrebăm doar:
„Ce îmi spune corpul să fac?”
ci:
„Ce informație îmi oferă această reacție și cum se leagă ea de restul situației?”
Corpul, emoțiile, gândurile, experiențele trecute și realitatea prezentă pot aduce informații diferite.
Discernământul presupune să le putem pune în relație.
Când lipsa certitudinii devine problema
Uneori avem suficiente informații pentru a face următorul pas, dar continuăm să căutăm.
Încă o părere.
Încă un scenariu.
Încă o verificare.
Încă puțin timp.
Pentru că sperăm ca, la un moment dat, una dintre variante să devină complet sigură.
Dar unele decizii nu permit această certitudine.
Putem afla mai multe.
Putem analiza consecințele.
Putem identifica riscurile.
Putem vedea ce contează pentru noi.
Dar nu putem cunoaște întotdeauna rezultatul înainte de a alege.
În astfel de situații poate deveni utilă o altă întrebare:
„Mai există o informație importantă pe care trebuie să o aflu sau îmi este greu să accept că nu pot avea certitudine?”
Cum pot influența blocajele decizionale viața de zi cu zi?
Atunci când o decizie rămâne mult timp deschisă, ea poate ocupa mult spațiu mental.
Ne putem trezi reluând aceleași scenarii în timp ce lucrăm, conducem, încercăm să dormim sau vorbim cu alte persoane.
În funcție de situație, blocajul poate influența:
- relațiile;
- munca sau cariera;
- proiectele personale;
- nivelul de energie;
- capacitatea de concentrare;
- încrederea în propriile alegeri.
Uneori pot apărea și oportunități ratate sau amânarea unor schimbări importante.
Dar nu orice amânare este problematică.
Uneori a nu decide încă este chiar decizia potrivită, pentru că lipsesc informații, situația este în schimbare sau avem nevoie de timp.
Important este să putem diferenția între:
„Nu decid încă pentru că există un motiv concret să aștept.”
și
„Nu reușesc să decid pentru că încerc să elimin orice risc și orice incertitudine.”
Ce putem face atunci când ne este greu să alegem?
Uneori ajută să nu mai căutăm imediat răspunsul final și să desfacem problema în întrebări mai mici.
Putem încerca să diferențiem:
- Ce știu?
- Ce presupun?
- Ce simt?
- De ce mă tem?
- Ce îmi doresc?
- Ce este important pentru mine?
- Ce depinde de mine?
- Ce aparține celuilalt?
- Ce nu pot controla?
- Ce informație îmi mai lipsește cu adevărat?
- Ce pot afla numai dacă fac următorul pas?
Și poate una dintre cele mai importante întrebări:
„Am nevoie să iau această decizie acum?”
Uneori există o urgență reală.
Alteori există mai ales senzația că trebuie să rezolvăm totul imediat.
Cele două nu sunt același lucru.
Cum poate ajuta terapia?
Uneori problema poate fi clarificată singur, discutând cu cineva apropiat sau acordând situației puțin timp.
Alteori blocajul persistă și devine dificil să mai vedem din interior ce anume îl menține.
În psihoterapie putem explora:
- temerile care apar în jurul unei alegeri;
- conflictele dintre nevoi, valori sau dorințe;
- tiparele care se repetă în situații asemănătoare;
- experiențele anterioare care participă la felul în care privim decizia actuală;
- influența relațiilor și a așteptărilor celorlalți;
- ce încercăm să evităm sau să protejăm prin amânarea alegerii;
- felul în care ne raportăm la incertitudine, greșeală și consecințe.
Scopul nu este ca terapeutul să spună ce trebuie să alegi.
Este să putem înțelege mai bine mecanismul în care apare blocajul, astfel încât decizia să poată fi luată cu mai multă claritate și asumare.
→ Află mai multe despre Psihoterapie
Consilierea poate fi utilă atunci când există o situație concretă asupra căreia ai nevoie să te oprești și să privești mai structurat.
Poate susține:
- clarificarea situației;
- diferențierea faptelor de presupuneri;
- identificarea nevoilor și priorităților;
- explorarea opțiunilor disponibile;
- evaluarea consecințelor posibile;
- identificarea următorului pas realist.
Uneori nu avem nevoie să vedem întregul drum.
Avem nevoie să putem vedea următorul pas.
→ Află mai multe despre Consiliere
Uneori perioadele în care avem de luat decizii dificile sunt însoțite și de manifestări corporale precum tensiune, agitație sau dificultatea de a ne relaxa.
Terapia CranioSacrală este o abordare manuală blândă, orientată către corp.
Unele persoane descriu în timpul sau după ședințe:
- o stare de relaxare;
- diminuarea senzației de tensiune corporală;
- o mai mare conștientizare a senzațiilor din corp.
În acest context, lucrul corporal poate reprezenta o direcție complementară atunci când există și o componentă corporală importantă.
Terapia CranioSacrală nu ia decizia în locul persoanei și nu înlocuiește psihoterapia atunci când dificultatea principală este una emoțională sau relațională, nici evaluarea ori tratamentul medical atunci când acestea sunt necesare.
→ Află mai multe despre Terapia CranioSacrală
Nu știi ce formă de sprijin ar fi potrivită pentru ceea ce trăiești?
Blocajele decizionale pot apărea în contexte foarte diferite, iar ceea ce este util pentru o persoană nu este neapărat potrivit pentru alta.
Poate ai nevoie să înțelegi de ce aceeași teamă apare în jurul mai multor alegeri.
Poate există un conflict între ceea ce îți dorești și ceea ce simți că se așteaptă de la tine.
Poate ai nevoie doar să structurezi o situație concretă.
Sau poate perioada prin care treci este însoțită și de multă tensiune corporală.
Nu este nevoie să știi de la început care formă de sprijin ar fi cea mai potrivită.
Putem începe cu o Discuție de orientare de 20 de minute, în care ne uităm pe scurt la ceea ce te aduce și clarificăm împreună care ar putea fi următorul pas potrivit.
→ Programează o Discuție de orientare – 20 minute
Discuția de orientare nu este o ședință terapeutică.
Când este momentul să cauți ajutor?
Poate fi util să cauți sprijin atunci când:
- amâni de mult timp decizii importante;
- aceeași dilemă îți ocupă o mare parte din timp și energie;
- cauți tot mai multe informații, dar acestea nu aduc mai multă claritate;
- ai nevoie constant de confirmarea celorlalți înainte de a alege;
- te răzgândești repetat după ce ai luat o decizie;
- teama de a greși te împiedică să mergi mai departe;
- dificultatea de a decide începe să afecteze relațiile, munca sau viața de zi cu zi;
- observi că același tip de blocaj apare în contexte diferite.
A cere sprijin nu înseamnă că altcineva va decide în locul tău.
Uneori înseamnă să creezi suficient spațiu pentru a putea vedea ce aparține situației, ce aparține temerilor tale, ce contează pentru tine și ce nu poți ști încă.
Nu toate deciziile vin cu certitudine.
Dar putem învăța să facem diferența între ceea ce avem nevoie să mai înțelegem și ceea ce va rămâne inevitabil necunoscut până când alegem.
Întrebări frecvente
Este normal să am dificultăți în luarea deciziilor?
Da. În anumite perioade ale vieții, deciziile importante pot deveni mai dificile.
De ce analizez atât de mult și tot nu pot decide?
Uneori, analiza excesivă este o încercare de a elimina complet riscul și incertitudinea.
Perfecționismul poate influența luarea deciziilor?
Da. Căutarea opțiunii perfecte poate face orice alegere să pară insuficientă.
Ce rol are sistemul nervos?
Starea sistemului nervos influențează capacitatea de a evalua opțiunile și de a tolera incertitudinea.
Terapia poate ajuta?
Da. Terapia poate sprijini dezvoltarea clarității, a încrederii și a flexibilității necesare procesului decizional.
Citește și
- Limite personale – de ce ne este atât de greu să spunem „nu”?
- Probleme de comunicare – de ce este atât de greu să ne înțelegem uneori?
- De ce înțelegi ce ți se întâmplă, dar corpul continuă să reacționeze?
- Semne că sistemul tău nervos este blocat în stare de alertă
- De ce nu mă pot relaxa chiar și atunci când am timp liber?
- Anxietate și neliniște – când corpul și mintea rămân în stare de alertă
- Reglarea sistemului nervos – cum învață corpul să iasă din stare de alertă
Cum te pot sprijini?
Dacă simți că te regăsești în ceea ce ai citit și îți dorești sprijin, te invit să mă contactezi pentru a explora împreună ce tip de abordare se potrivește cel mai bine nevoilor tale.
