Pe tine cine te poartă în suflet?
Tu…
- când și lângă cine te simți cu adevărat în siguranță… doar să fii?
- când, cum și de cine te simți iubit/apreciat/susținut?
Eu…
- învăț, în fiecare zi, să mă port pe mine în suflet și să le permit și altora să mă poarte în suflet
- învăț să fiu atentă la cum mă simt și ce am nevoie
- învăț să recunosc susținerea care vine către mine
De multe ori, ne concentrăm atât de tare pe ceea ce ne lipsește, pe ce ne dorim, încât nu mai apucăm să vedem ce primim deja.
Ziua nu s-a terminat și totuși, am primit deja atât de multe…
- Un copil care reușește să-mi umple sufletul doar prin primele lui cuvinte mormăite dimineața
- Suflete care mi-au supravegheat copilul în parc, ca eu să pot merge la cabinet – e vacanță și facem tot felul de jonglerii pentru a ne îndeplini toate sarcinile: de la joburi, de acasă, din papucii de părinți
- Un suflet care s-a ocupat de poftele culinare ale copilului meu
- Un suflet care mi-a oferit și un hamac, pe lângă cafeaua cerută
- Suflete care s-au ocupat de lucrurile rămase nefăcute pe acasă și de care eu nu pot, nu știu sau poate nu vreau să mă ocup singură
- Un suflet care mi-a trimis o melodie ce a rezolvat niște puzzle-uri interioare de care nici eu nu eram pe deplin conștientă
- Un suflet care mi-a trimis “ceva de studiu” (doar vreo 100 pagini), ca să am ce explora la cafea și apoi să dezbatem, pentru a ne îmbunătăți munca în cabinet și în viața de zi cu zi
- Suflete care mi-au provocat limitele și modul în care comunic ceea ce simt
- Un suflet care mi-a trimis „chestii funny”, doar ca să mă scoată din zona de confort
- Suflete alături de care îmi iau „lecțiile zilei” și plec către un alt AZI – mai clară, mai așezată, mai întreagă… mai EU
- Suflete alături de care îmi pot mișca trupul, mintea și sufletul – pentru mine e extraordinar de fain să văd în același loc copii și adulți cu pasiune pentru mișcarea corpului și dezvoltare personală
- Sufletele, Mințile și Corpurile cu care m-am întâlnit în cabinet și care mi-au permis să fiu alături de ele pe drumul către acel EU de care le e dor, către acel EU pe care și-l doresc, către acel EU care sunt deja și încă nu știu
- Și tot trecutul meu, care, oricum a fost, acum îmi susține viața, zi de zi
Simt că întreg Universul lucrează pentru mine, cu mine, prin mine și prin tot ce mă înconjoară. Nu sunt buricul pământului, dar mă bucur să fiu parte din povești care se scriu clipă de clipă.
Am scris aceste rânduri, vrând să fie despre:
- recunoștință: pentru viață, pentru oamenii din jurul meu, pentru tot ceea ce primesc
- exercițiul de a vedea cât de multe se întâmplă… atunci când viața se întâmplă
- faptul că “limbajele iubirii” pot fi educate
- despre ideea că „paharele iubirii” ni se pot umple frumos din mai multe direcții – și că nu e nevoie să copleșim o singură persoană cu responsabilitatea de a le umple
- dorința ca fiecare dintre noi să găsească motive să se bucure de ceea ce trăiește
- munca de a face Curat în ceea ce ni s-a întâmplat, în relațiile actuale, în felul în care vedem viața – și care, uneori, nu ne lasă să ne bucurăm de clipele pe care le avem, aici, pe pământ, printre oameni…
Tu despre ce vrei să fie acest articol?
