Comportamentul hiperkinetic este caracterizat de o activitate excesivă, impulsivitate și dificultăți în menținerea atenției. Acesta este adesea asociat cu tulburarea cu deficit de atenție și hiperactivitate, dar poate apărea și în alte condiții neurologice sau psihologice.
Caracteristici principale ale comportamentului hiperkinetic:
- Hiperactivitate – mișcare excesivă, neliniște constantă, dificultăți în a sta liniștit pentru perioade lungi de timp.
- Impulsivitate – acțiuni fără a gândi la consecințe, dificultăți în a aștepta rândul, întreruperea conversațiilor sau activităților altor persoane.
- Deficit de atenție – dificultăți în menținerea concentrării, distragere ușoară, uitare frecventă a sarcinilor sau obiectelor.
Cauze și factori de risc:
- Factori genetici (istoric familial de ADHD sau alte tulburări comportamentale)
- Disfuncții cerebrale (compresia condililor occipitali)
- Dezechilibre neurochimice (dopamină și noradrenalină)
- Expunerea prenatală la toxine (alcool, fumat, droguri)
- Probleme perinatale (naștere dificilă, naștere prematură, greutate mică la naștere)
- Factori de mediu (expunere la stres, alimentație necorespunzătoare)
În cartea “CranioSacral Therapy”, dr. John Upledger spune că:
“Probabil cea mai frecventă problemă întâlnită la copiii preșcolari și școlari este compresia condililor occipitali. Această problemă este adesea responsabilă pentru comportamentul hiperkinetic, fricile anormale și incapacitatea de a se concentra pentru o perioadă rezonabilă de timp. Corectarea compresiei este urmată de ameliorarea imediată și dramatică a simptomelor. Copilul hiperkinetic va adormi frecvent pe masa de tratament într-un minut sau două după ce a fost făcută corecția. Din experiența noastră, reapariția problemei de compresie condiliană duce la revenirea sindromului hiperkinetic. Ameliorarea se obține din nou prin corectarea disfuncției. Nu a trebuit niciodată să corectăm un copil de mai multe ori pentru a obține un rezultat de durată.
Cel mai lung caz monitorizat din dosarele noastre este de puțin peste cinci ani, fără reapariția hiperkineziei și compresiei condilului occipital. Am tratat până în prezent peste cincizeci de cazuri de hiperkinezie și acumulăm rezultatele pentru publicație. În plus, am pregătit un grup de osteopați din Marea Britanie pentru a aplica un tratament similar pentru copiii hiperkinetici. Până acum, rezultatele lor le confirmă pe ale noastre.
Este adevărat că unele comportamente hiperkinetice se îmbunătățesc cu restricții alimentare și alte abordări. Răspundem la acest fapt în două moduri:
- În primul rând, nu susținem că disfuncția sistemului cranio-sacral este cauza tuturor tulburărilor comportamentale hiperkinetice.
- Dacă luăm în considerare efectele fiziologice ample ale sistemului cranio-sacral (de ex. asupra nervului vag, a glandei pituitare, etc ), pare rezonabil ca disfuncția sistemului cranio-sacral să fie cauza de bază a anumitor intoleranțe alimentare, episoade hipoglicemice și altele asemenea.
- Din experiența noastră, simțim că compresia condiliană a occiputului este legată de comportamentul hiperkinetic și, mai rar, dar semnificativ, este legată de fricile anormale ale copiilor.”
Terapia CranioSacrală este o tehnică manuală blândă care vizează echilibrarea sistemului craniosacral – conține creierul, măduva spinării și toate structurile conexe.
Această terapie este utilizată pentru a sprijini sănătatea generală a sistemului nervos și a întregului organism.
Principalele efecte ale terapiei CranioSacrale observate în cazul persoanelor cu comportament hiperkinetic sunt.
- Reducerea tensiunii sistemului nervos
- Îmbunătățirea circulației lichidului cefalorahidian
- Reglarea sistemului nervos autonom
- Reducerea stresului și a anxietății
- Îmbunătățirea calității somnului
- Stimularea activității cerebrale în zonele responsabile de atenție și autocontrol